Despre Asociatie
 
Scop si obiective
 
Membrii ARPA
 
Codul etic
  Jung si psihoterapia analitica
 

Formarea in psihoterapia analitica 2011

  Formari clinice - Diagnostic si evaluare clinica a tulburarilor de tip afazic
  Regulament de atestare si acreditare
  Grupe de lucru - Consiliere on line
  Conferinte ARPA
 

Publicatii

  Link-uri utile
 

Contact

afis formare de baza

 

coperta cheiron 2

 

 
  Despre Asociatie :: Codul etic

Calitatea de membru al A.R.P.A. nu confera dreptul de practica psihoterapeutica sau analitica.
Dreptul de practica se dobandeste in urma parcurgerii modulelor de formare conform Reglementarilor A.R.P.A.

Membrii A.R.P.A. care au dreptul de practica analitica sunt obligati sa respecte principiile etice ale prezentului Cod Etic.


Principii etice ale profesiei de psihoterapeut


Principii generale

Norme specifice

Raspundere disciplinara

Anexe



Anexe

DETALIERI PRIVIND METODOLOGIA CERCETARII
IN DOMENIUL PRACTICII PSIHOLOGIEI CLINICE, PSIHOTERAPIEI SI CONSILIERII
IN CONTEXTE CLINICE SI NONCLINICE

Conform declaratiei de la Strasbourg asupra psihoterapiei - 1990:

1. Psihoterapia este o disciplina stiintifica independenta, a carei practica reprezinta o profesie independenta si libera.

2. Trainingul in psihoterapie se desfasoara la un inalt nivel stiintific si de calificare.

3. Multiplicitatea metodelor psihoterapeutice este asigurata si garantata.

4. Un training psihoterapeutic complet acopera teorie, experienta personala si practica sub supervizare. Se obtine astfel cunoasterea adecvata a variatelor procese psihoterapeutice.

5. Accesul la training este asigurat /se face prin variate calificari preliminare, in mod particular in stiinte umane si sociale.

Pentru ca metodologia cercetarii este familiara specialistilor implicati in mod curent sau angajati prin natura postului de munca in activitati de cercetare, vom face o referire speciala la practicienii specialisti sau cei in curs de formare, in psihologia clinica, consiliere si psihoterapie.

Dovada dobandirii de catre practician a cunostintelor de baza in domeniul metodologiei cercetarii este absolut necesara, pentru ca acestea ii ofera accesul la intelegerea datelor de cercetare, facilitand implementarea acestora in practica si confirmand psihoterapiei, consilierii si practicii psihologiei clinice calitatea de discipline stiintifice.

Principii si sugestii:

Cercetarea este facuta in primul rand ca sa sustina si sa imbunatateasca practica.

Manierele in care multe design-uri de cercetare simplifica nepermis complexitatea interactiunii terapeutice i-a indepartat pe multi practicieni de cercetare.

Implicarea in activitati de cercetare nu poate fi impusa practicienilor.

Participarea la cercetare a practicienilor:

•  poate fi incurajata si stimulata;

•  s-a dovedit si se poate dovedi utila in multiple moduri, care trebuie cunoscute;

•  a ajuns si va deveni tot mai necesara si ceruta.

Implicarea practicienilor in cercetare poate fi si trebuie incurajata de asociatiile profesionale intr-o varietate de moduri, de exemplu prin:

•  oferire de consultanta in domeniu;

•  informarea cu privire la utilitatea si avantajele realizarii de cercetari si utilizarii datelor de cercetare in practica;

•  invitarea participarii in proiecte de cercetare exterioare cadrului de munca al practicianului;

•  promovarea recunoasterii profesionale a specialistilor care contribuie la cercetare etc.

Participarea la cercetare si utilizarea in practica a datelor de cercetare s-a dovedit utila in diverse moduri, din care vom preciza doar cateva:

•  cresterea caracterului documentabil, demonstrabil (deci stiintific) al eficacitatii (sau ineficacitatii) interventiilor utilizate si a serviciilor oferite;

•  posibilitatea de a primi feedback concret si constant care in timp creste expertiza si de a realiza decizii informate in elaborarea sau modificarea planului terapeutic;

•  posibilitatea de a solicita si primi supervizare intr-o maniera individualizata, specifica si corect orientata de evolutia unui caz anume sau de datele obtinute de la mai multi clienti aflati in terapie (consiliere);

•  poate proteja specialistul sau institutia de reactiile de ostilitate ale clientului concretizate sau nu in actiuni juridice.

Implicarea in cercetare a practicienilor a ajuns deja in anumite contexte din Europa si America si va deveni tot mai necesara si ceruta:

•  de clienti, care sunt tot mai informati referitor la ce expectatii sa aiba de la serviciile psihologice si medicale, si care solicita mai des utilizarea de proceduri cu rezultate si efecte demonstrabile, evidentiabile;

•  de finantatori, fie ei Case de Asigurari, apartinatori legali, asociatii nonprofit si institutii finantatoare internationale etc., care solicita tot mai mult documentarea adecvata si cu informatii relevante si obiectivabile, a rezultatelor serviciilor platite.

Pentru a realiza acest important obiectiv, implicarea practicienilor in cercetare, e necesara si cunoasterea si promovarea aspectelor particulare ale cercetarii din domeniul practicii clinice si non-clinice a psihoterapiei si consilierii, pe langa asimilarea normelor generale de cercetare asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie .

Cateva din principalele tipurile de cercetari cantitative la care sunt invitati practicienii sa participe sunt:

•  cercetarile orientate pe rezultat (schimbari observabile dorite);

•  cercetarile de eficacitate, in contexte riguros controlate (simple - comparatia cu placebo sau non-tratament, diferentiale - comparatia intre mai multe tipuri de interventie);

•  cercetarile de eficienta, surprinderea semnificatiei clinice a rezultatelor interventiilor desfasurate in contexte obisnuite de practica;

•  cercetarile orientate pe proces, care incearca sa surprinda participarea anumitor factori din contextul interventiei la rezultatul final si modul in care interactioneaza intre ei;

•  cercetari cost-beneficiu.

Efectul optim al interventiei este cuantificat si masurat in termeni de

•  proces - variabile descriind factori care intervin asupra rezultatelor pozitive

•  rezultat - variabile descriind schimbarea dorita

Aspectele critice ale efectului optim al interventiei:

•  schimbarea relevanta din punct de vedere clinic

•  satisfactia cu serviciul oferit si cu rezultatul obtinut

•  costurile (cercetari cost-beneficiu)

Probleme etice in evaluarea rezultatelor:

Consimtamantul informat

Pacientii inclusi in studiu –pe baza de consimtamant liber exprimat - trebuie sa fie corect informati cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia.

Practicile deceptive

Utilizarea procedurii placebo se face respectand dreptul la informare al pacientului. Acestuia i se poate spune ca exista 50% sanse sa fie inclus in grupul placebo si 50% sansa sa fie inclus in grupul terapeutic.

Intimitate, caracter anonim, confidentialitate

Minimalizarea efectelor negative si protectia participantilor

Siguranta pacientilor inclusi in studiu este mai importanta decat derularea cercetarii.

Caracterul etic al lucrului cu datele si rezultatele cercetarii

Toate datele brute de cercetare trebuie pastrate 2 ani de zile. Baza de date electronica se pastreaza trei ani de zile si poate fi accesibila la cererea partii interesate.

Sponsorii si partile interesate in cercetare trebuie facute publice odata cu proiectul de cercetare sau cu publicarea rezultatelor.

Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate sunt considerate frauda.

Manualizarea. Trebuie sa existe protocoale de interventie la un nivel de detaliere care sa permita replicarea procedurilor de interventie.

Documentarea. Tehnicile de interventie psihologica trebuie sa aiba eficacitatea si eficienta documentata prin studii clinice controlate.


top


Powered by Senior Agency