Scrisa intre 1957 si 1961, anul mortii, cartea incepe si se termina cu experienta naturii si cu respectul fata de lumea naturala, “lumea lui Dumnezeu”. Primele sale amintiri sunt despre frumusetea naturii; ultimele sale reflectii sunt despre viata ca o planta mereu reinoita care traieste in rizomul sau.

Isi contruieste un loc de reculegere si de scris, din piatra, la Bollingen, pe malul lacului Zurich, unde traieste lumea Naturii fara de timp.